Ție iți place geometria
lucrurilor perfecte,
siguranța pe care ți-o dau liniile drepte,
eleganța singuraticei cifre unu
și liniștea drumurilor
pe care imprevizibilul nu este o opțiune.
Mie îmi plac liniile curbe,
fragilitatea firului de iarbă,
amăgirea visului
și toate acele lucruri mărunte
care mi te aduc aproape,
atât de aproape, încât uneori
chiar și drumurile paralele
pe care de o vreme mergem noi doi
se intersectează fără să vrei
în unicul punct
pe care tu nu îl poți controla…
inima mea.
scrierile tale sunt petale fine de ganduri dulci mangaietoare. te imbratisez, Cristina!
❤️
ApreciazăApreciază
Parcă mi-ai citit gândul cu care rămân și eu după ce te citesc. Să îți fie bine, Iulia, acolo unde ești! Eu îți trimit de aici îmbrățișarea mea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sensibil, magic si duios ai pus punctul pe (i)nima. Felicitari!
Un an nou magic, minunat, în toate binecuvântat!
ApreciazăApreciază
Multumesc!
ApreciazăApreciază
E locul din care liniile alea întâlnite nu se mai pot despărţi.
Eşti minunată!
ApreciazăApreciază
Potecut, stiu. Mai greu e sa sa unesti liniile alea.
Te immbratisez de peste munte 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sună bine! Și aduce emoție, ceea ce e sublim!
ApreciazăApreciază
Multumesc, Oana!
ApreciazăApreciază
sa înțeleg ca exista o geometrie a bărbatului și una a femeii. cu toate astea mie îmi plac liniile curbe, îndulcite.
gândirea (poate fi simbolizată in linii și unghuri drepte) simțurile (in paranteze, in forme curbe) dar nu tine de gen.
ApreciazăApreciază
Nu stiu, probabil e o îmbinare între gândire și simturi pe care fiecare o percepe în felul lui. Multumesc de trecere😊
ApreciazăApreciază
cu plăcere. O sa mai trec pe aici .
ApreciazăApreciat de 1 persoană