Nopți

Nopti

Umbra ta,
plutește ca o pasăre rănită
peste zăpada proaspăt ninsă,
chemându-te
ca și cum
tu ai mai fi încă aici,
stăpân peste nopțile mele,
în timp ce eu,
cu mâinile însângerate,
caut prin cenușa fierbinte
a iubirii noastre
aripile cu care odată
m-ai învățat
să zbor.

Anunțuri

Aripi de vis

 aripi devis

 Visam uneori să fiu pescăruș, dar mă durea imensitatea albastră a cerului. Poate m-aș fi obișnuit cu ea dar știam că, oricât de mult aș fi iubit zborul, m-ar fi atras întotdeauna valurile. Mă învăluiau în vraja lor unduitoare știind că niciodată nu aș fi spus NU chemării lor mistuitoare.

Cu toate acestea, sufletul meu se făcea din când în când pasăre și zbura din mine înspre mine și atunci lacrimile deveneau cântec, iar cerul, cerul devenea o bucurie albastră. Dar mă legau prea multe doruri de pământ , așa încât reveneam cuminte la locul meu știut și totul era la fel. Iubeam din nou marea și-i ascultam poveștile, simțind însă că va veni o zi în care lacrimile vor fi iarăși un cântec albastru.

Si dacă intr-o zi, n-am să mai pot să zbor?