Insomnii

insomnii

Mi-e frig de atâta uitare
şi, așezată incomod
pe pervazul ferestrei cu vedere la tine,
visez la o noapte fără gânduri,
învăluită în căldura uitată
a somnului
rămas în brațele tale
când, amețită de prea mult
ă dragoste,
m-ai lăsat sa dansez goală
în lumina zorilor
pe ritmul, ucigător de monoton,
al plecărilor tale…

Anunțuri

Nopți

Nopti

Umbra ta,
plutește ca o pasăre rănită
peste zăpada proaspăt ninsă,
chemându-te
ca și cum
tu ai mai fi încă aici,
stăpân peste nopțile mele,
în timp ce eu,
cu mâinile însângerate,
caut prin cenușa fierbinte
a iubirii noastre
aripile cu care odată
m-ai învățat
să zbor.

Dorurile nu mor…

Plant-cup_1_grande

Nu am mai vorbit de mult…
În cana de ceai au crescut arbori
de care sufletul meu a rămas agățat
ca o haină veche
la care nu poți să renunți,
zbătându-se sub o ninsoare
rece și fără culoare
ce plutește stingheră de jos în sus
ca umbra unei păsări ucise.

Doar tăcerea pare aceeași,
privindu-mă în ochi,
așa cum tu nu ai făcut-o niciodată
așezându-se fără grabă între gândurile noastre
ce șoptesc sacadat,
ca toaca bătută la ceas de seară,
te iubesc,
te iubesc,
te iubesc…

Știi, dorurile nu mor niciodată…

Scrisoare de departe

women_lady_girl_b_w_black_and_white_day_dreaming_life_sad

Cafeaua, croissantul și Journal de Normandie.
Bonjour ma petite, spun absentă
privind pe geam
cum, la o margine de lume, mama curăță praful
așternut peste zâmbetul meu
într-o fotografie
căreia îi spune povești seara,
când stelele obosesc să-mi mai țină locul,
în camera aceea mică
pe care niciodată
nu am putut să o șterg
din inima mea.

Cafeaua, croissantul și zâmbetul fiicei mele
care încă nu știe
că undeva, aprinsă,
candela mamei așteaptă
să mă întorc.

Remember

1499664004501

Cuvintele de dragoste
oprite la jumătate de drum
memoria refuză
să le dea pradă câinilor
care se rotesc în jurul lor
adunați într-o haită
pregătită să le sfâșie,
le îmbracă frumos,
ca pentru un ceremonial de nuntă,
și le ascunde
în încăperi fără  ferestre,
să nu mai audă geamătul
în care tresaltă carnea
intrată în colții fiarelor
înnebunite de așteptare.
Hai, vino,
doar tăcerea va fi martor
la nunta dorurilor noastre,
când toate acestea
se vor sfârși!