Și totuși primăvară (pseudo glossă)

foto din arhiva personala

Ce trist miroase-a primăvară,
In parc, magnolii înfloresc treptat,
În lumea care mă-nconjoară
Ochii tăi mă ard ca un păcat.

Ștergându-mi lacrima ce doare
Te-aș crede iar, a mia oară,
De m-ai chema din întamplare.
Ce trist miroase a primăvară…

Sub ploi venite prea devreme,
Când ceasul din perete parc-a stat,
Știind că nu e rost să te mai cheme
În parc, magnolii înfloresc treptat.

Azi râd mai mult, chiar dacă uneori
Prin amintiri ce mă-nfioară
Văd chipul tău și plâng adeseori
În lumea care mă-nconjoară.

Să-mi spui atât, adio, doamnă,
Nu te-ai gândit când ai plecat
Și reci ca nopțile de toamnă
Ochii tăi mă ard ca un păcat

Ochii tăi mă ard ca un păcat
În lumea care mă-nconjoară,
În parc, magnolii înfloresc treptat,
Ce trist miroase-a primăvară…

Publicitate