
Ce faci?
Ți-e bine?
Mai zâmbești?
Pe care drum
mai spui povești?
Pe unde ești?
Știi că-mi lipsești?
Purtând în ele dorul mut,
cuvintele închise în gând
ți le-am trimis fără adresă,
printr-un poștaș imaginar
ce s-a întors, era firesc,
c-o geantă doldora de visuri
cu adresant necunoscut.
Scrisori de fum, fără răspuns,
le-am pus atunci pe-un raft de suflet
și le deschid din când în când
să-mi fie far printre furtuni.
Să-ți fie ziua plină de visuri frumoase!
ApreciazăApreciază
Multumesc, Ane, o zi frumoasa si tie.
ApreciazăApreciază
Ne sunt şi felinar în noapte scrisorile astea de fum…
ApreciazăApreciază
Da, au în ele o lumina aparte. Multumesc de gând, Potecuț!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
lumina lunii, subtire si palida, aluneca in atingeri de note, pe frunzele adormite ale copacilor; inimile lor brodeaza aerul catifelat al noptii cu blande luminite galben-verzui; -scrisorile de fum- se odihnesc, cu tresariri de vise, in cuiburi primitoare, invelite de frunze …
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Scrisori de fum – curcubeu de vise atunci când ajung acolo unde le este locul.
Multumesc de gând, Cristian!
ApreciazăApreciază
Superb!
ApreciazăApreciază
Multumesc!🙂
ApreciazăApreciază
♥️♥️♥️
ce dor imi era sa te citesc, dulce frumoasa domnita!
ApreciazăApreciază
Si mie să te aud🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Magnifique !
Weekend binecuvântat, drag Suflet îndorurat !
ApreciazăApreciază
Multumesc, Iosif!
ApreciazăApreciază