Când cuvintele tac

Cand cuvintele tac

Senzația de gol…
Și umbra ta pe clapele pianului…
La geamul iubirii noastre,
valurile
se sparg în stropi de dor
din care nici măcar
amintirea
nu te mai poate aduce
să-mi fii.

Pe țărmul pustiit de iarnă,
mă plimb la braț cu tăcerea
răsfrânta în cuvinte
care nu-și găsesc drumul
spre lacrimi.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s